TÂRGU SECUIESC
Târgu Secuiesc este cel mai estic oraș cu o populație majoritară maghiară, din bazinul carpatic. Poate fi numit și orașul breslei, deoarece a fost unul dintre cele mai importante centre de ambarcațiuni din Ținutul Secuiesc. Târgu Secuiesc este un centru de 60.000 de locuitori din mediul rural și urban, ceea ce îl face un hub cultural al regiunii secuiești din Trei Scaune. Oamenii care trăiesc în sate, până în zilele noastre, păstrează încă multe tradiții și arte populare secuiești, dar supraviețuirea lor este pusă în pericol de schimbarea modului modern de viață. Târgu Secuiesc nu a fost doar unul dintre centrele culturii secuiești, ci și dezvoltatorul acesteia. Acest rol este și astăzi foarte important, întrucât mulți tineri, chiar și în sate, nu urmează modul tradițional de viață care a dus cândva la dezvoltarea și menținerea valorilor și artelor secuiești.
|
ASOCIAȚIA PRAETORIA
Asociația Praetoria este o organizație non-profit înființată în 2013. Crearea sa se datorează în principal atelierului de prelucrare a lemnului.
De unde vine numele Praetoria? Regele Sigismund a declarat Târgu Secuiesc o localitate de piață în 1427, pe atunci încă cunoscută sub numele de Torjavásár, dar cândva pe acest teritoriu funcționa o tabără militară romană numită Praetoria Augusta. Numele Praetoria se referă într-adevăr la o veche localitate secuiască Torja, sau a fost cunoscută anterior ca Thoria, o așezare. În imediata apropiere a atelierului, asociația noastră operează și o sală de evenimente numită Sala Elizabeth. Această sală este autorizată pentru conferințe și expoziții și este oferit gratuit pentru organizații civile și/sau proiecte non-guvernamentale, fără scop lucrativ. |
CSISZÁR DÉNES
Dénes Csiszár a fost un individ tipic secuiesc. Un cioplitor în len, un fermier speculativ și înflăcărat, dar un dăruitor generos, brusc supărat, cu o inimă caldă, iubindu-și poporul și orașul natal, spre deliciul tuturor lucrurilor sale bune. Era un om bun și adevărat, un narator cu suflet bun.
Multe evoluții importante din istoria orașului Târgu Secuiesc pot fi atribuite lui. Nu numai că a înființat și a echipat pompierii voluntari a orașului, dar a fondat și Băile Csiszár, după cum sugerează și numele său. Cel mai popular loc de excursie pentru cei din Târgu Secuiesc a fost „Feredő” și împrejurimile sale, deținut de proprietarul distileriei Dénes Csiszár, aflată sub pădurea Bálványos din pădurea Turia. În onoarea spiritului dăruitor și caritabil a lui Dénes Csiszár, am numit Atelierul de lemn Dénes Csiszár din Târgu Secuiesc. |
ATELIERUL
Scopul atelierului este de a învăța și de a menține tradițiile noastre de sculptură și prelucrare a lemnului în Ținutul Secuiesc. Prelucrarea lemnului este o parte semnificativă a culturii secuiești, fapt dovedit nu numai de celebrele porți secuiești, ci și de multe alte tradiții populare care pot fi legate într-un fel de lemn și prelucrarea acestuia. Întrucât tinerii din orașele și satele noastre găsesc cu greu ocazia de a învăța această activitate valoroasă, asociația noastră a decis să creeze o oportunitate pentru aceasta. Astăzi, atenția tinerilor este îndreptată către alte domenii moderne, iar în zilele noastre este rar prezența unui maestru, cine învață vechea meserie sau artă populară originală. Vrem să oferim tuturor posibilitatea de a nu numai cunoaște, dar și să iubească lemnul. Vrem să găsim copii și tineri care au un talent atât de mare încât să poată menține mai departe faimoasă metodă de prelucrare a lemnului secuiesc. La fel de importanți pentru noi sunt cei în care putem renaște misterele prelucrării lemnului, cea
|
PROFESORI
István Sándor – cioplitor de lemn
Șaizeci de ani din viața lui de cioplitor au trecut sub vraja artei populare secuiești și de treizeci de ani încearcă să transmită mai departe cu perseverență încăpățânată și cu umilință, moștenirea, pe care strămoșii noștrii ne-au lăsat-o timp de secole.
“Porțile secuiești, tablele, mobilierul pictat și sculptat, țesăturile țesute, cusăturile au făcut parte integrantă din viața noastră de zi cu zi. Cu lumea lor de diferite forme și motive, ele au un sens și reflectă autoportretele noastre și a lumii noastre spirituale și emoționale. Credem că ziua de azi, accelerată și, care câteodată nu cunoaște direcția în care se mișcă, cioplitul de lemn – cunoașterea asta străveche - își va primi un loc recunoscut.” |
Réti Zoltán – cioplitor de lemn
Zoltán Réti, un coplitor de lemn și artist lucrează în domeniu de zeci de ani. Are experiența profesională necesară în acest domeniu, deoarece a predat meșteșuguri pentru prelucrarea lemnului în aproape toate școlile din Târgu Secuiesc, de mai bine de 26 de ani.
"Lemnul și prelucrarea lemnului au fost întotdeauna o parte a vieții mele. Căldura, formalitatea, utilitatea și transformarea lui într-un obiect utilizabil m-au interesat și m-au impresionat întotdeauna.” |